Cum vom fi noi peste 10 ani? Oamenii de ştiinţă oferă un răspuns surprinzător

Specialiştii au denumit acest fenomen „iluzia sfârşitului istoriei”, în care oamenii tind să „subestimeze cât de mult se vor schimba în viitor”. Conform acestei cercetări, ce s-a desfăşurat pe 19.000 de persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 68 de ani, această iluzie persistă din anii adolescenţei până după pensionare.

„Oamenii de vârstă mijlocie – ca mine – reflectă adesea asupra modului în care erau în adolescenţă cu amuzament şi tristeţe”, a explicat unul din autori, Daniel T. Gilbert, un psiholog de la Universitatea Harvard. „Ce nu realizăm niciodată este faptul că în viitor, sinele nostru va privi la modul în care suntem astăzi în exact acelaşi fel. La toate vârstele credem că suntem cei mai isteţi şi de fiecare dată ne înşelăm”, a explicat Gilbert.

• Canada autorizează testarea cipurilor cerebrale de la Neuralink
• Gigantul Google, somat să vândă browserul Chrome

Alţi psihologi s-au declarat intrigaţi de rezultatele publicate în jurnalul Science şi au fost impresionaţi de cantitatea dovezilor care susţin această descoperire. Participanţii au fost întrebaţi despre trăsăturile lor de personalitate şi despre preferinţele lor – mâncărurile vacanţele, hobby-urile şi formaţiile preferate – în anii trecuţi şi în prezent, fiind rugaţi apoi să facă o serie de predicţii despre viitor. Deloc surprinzător, participanţii mai tineri la studiu au relatat mai multe schimbări în deceniul trecut decât respondenţii mai vârstnici.

Atunci când au fost rugaţi să prezică care trăsături ale personalităţii şi care gusturi urmează să se schimbe în următorii 10 ani, participanţii de toate vârstele estimau doar schimbări minore.

Astfel, o femeie tipică de 20 ani prevedea mult mai puţine schimbări pentru următorii 10 ani în comparaţie cu schimbările din deceniul trecut relatate de o femeie de 30 de ani. Această discrepanţă se menţinea la toate grupele de vârstă.

Discrepanţa nu pare să fie provocată de problemele de memorie, deoarece schimbările de personalitate relatate de oameni erau consistente cu cele reliefate de cercetările independente care măsurau modul în care trăsăturile de personalitate se schimbă cu vârsta. Oamenii păreau mult mai pricepuţi în a-şi aminti „sinele din trecut” decât în a-şi imagina modul în care se vor schimba în viitor.

De ce are loc acest lucru? Dr. Gilbert şi colaboratorii săi, Jordi Quoidbach de la Universitatea Harvard şi Timothy D. Wilson de la University of Virginia, au câteva teorii. Prima se bazează pe o tendinţă bine-documentată a oamenilor: aceea de a-şi supraestima propria splendoare.

„A crede că am ajuns pe culmea evoluţiei personale ne face să ne simţim bine”, a explicat Dr. Quoidbach. „Sentimentul de «mi-aş fi dorit să ştiu atunci ce ştiu acum» ne dă o senzaţie de satisfacţie şi de înţeles, pe când realizarea faptului că preferinţele şi valorile noastre sunt temporare ne-ar duce să ne îndoim de fiecare decizie pe care o luăm, generând astfel anxietate”, a mai spus specialistul.

O altă variantă ar putea fi faptul că este nevoie de mai multă energie mentală pentru a prezice viitorul decât este necesară pentru a ne aminti trecutul. „Oamenii pot confunda dificultatea imaginării schimbărilor personale cu probabilitatea scăzută a schimbării în sine”, au explicat autorii.

Fenomenul are şi aspecte neplăcute, au mai spus cercetătorii. De exemplu, mulţi oameni iau decizii în tinereţe – de exemplu, decizia de a-şi face un tatuaj, sau de a se căsători – pe care ajung să le regrete.

Această iluzie a stabilităţii ar putea conduce la aşteptări financiare ciudate, lucru demonstrat de cercetători într-un experiment în care au cerut oamenilor să spună câţi bani ar plăti pentru a lua parte la un concert al formaţiei preferate. Atunci când au fost întrebaţi câţi bani ar fi dispuşi să plătească pentru a merge la un concert al formaţiei preferate de acum 10 ani, participanţii erau dispuşi să plătească, în medie, aproximativ 80 de dolari. Atunci când erau întrebaţi câţi bani ar fi dispuşi să plătească pentru a vedea peste 10 ani un concert al formaţiei preferate de astăzi, aceştia erau dispuşi să plătească 129 de dolari. Aşadar, chiar dacă şi-au dat seama că formaţii precum Dixie Chicks sau Creed şi-au pierdut din atractivitate, oamenii se aşteaptă ca Rihanna sau Coldplay să continue să fie interesanţi pentru eternitate.

Cu toate acestea, un alt studiu efectuat de Gilbert a arătat un alt efect interesant: atunci când oamenii simt că au posibilitatea de a se răzgândi, sunt mai puţin fericiţi cu alegerea pe care au făcut-o. Oamenii care fac alegeri ireversibile tind să fie mai fericiţi decât cei care au posibilitatea de a se răzgândi ulterior, a explicat Gilbert.

„O lume ideală ar putea fi una în care ai posibilitatea să te răzgândeşti, dar nu ştii acest lucru”, a concluzionat Gilbert.

Surse: New York Times, LiveScience